Biserica „Sf. Eftimie cel Mare” – Fundenii Doamnei
Amplasare și statut
- Biserica cu hramul Sfântul Eftimie cel Mare este situată pe Șos. Fundeni nr. 138, Sat Fundeni, Com. Dobroești, Jud. Ilfov. Biserica mai este numită și Fundenii Doamnei.
- Biserica este monument istoric. Cod monument Istoric: IF-II-m-A-15285
Biserica Sfântul Eftimie cel Mare a fost ctitorită în anul 1699 de marele spătar Mihail Cantacuzino pe malul lacului Fundeni, în timpul domniei lui C-tin Brâncoveanu.
Biserica a căpătat și numele de Fundenii Doamnei după ce în anul 1860 Doamna Maria Ghica (văduva domnitorului Dimitrie Ghica) a supravegheat și finanțat lucrările de restaurare la această biserică.
Detaliul decorativ de pe peretele nordic al bisericii, unde este inscriptionat anul 1699.
Arhitectură
- Biserica este construită în stilul brâncovenesc;
- Respectă planul tradiţional triconc*, biserica este formată din pridvor, pronaos, naos și altar. Turla de pe naos este scundă, neavând postament, iar pronaosul este încununat de un turn clopotniţă;
(*triconc = plan de biserică înscriind trei abside opuse intrării, racordate între ele prin intermediul unui dreptunghi)
Fațadele
Cel mai distinctiv element decorativ al bisericii este stucatura exterioară realizată cu motive de inspirație persană.
Originalitatea ctitoriilor construite de boierii Cantacuzino la sfârsitul secolului al XVII-lea constă tocmai în multitudinea elementelor decorative vegetale și zoomorfe decorate în stuc sau piatră pentru a suplini lipsa varietății arhitecturale.
Se presupune că atelierul care a efectuat aceste lucrări a contribuit probabil și la decorarea interiorului palatului brâncovenesc de la Potlogi.
Registrul superior înglobează medalioane circulare, ornamentate cu împletituri de frunze si flori, despartite de chiparoși înalti, care imprimă compozitiei un anumit ritm.
Registrul median este format din mai multe panouri. Primul panou de langa pridvor infatiseaza un palat persan cu trei niveluri, al doilea panou reprezinta un havuz stilizat cu trei vase suprapuse. Aceste două panouri sunt marginite de cate doi chiparosi. Cele trei panouri dintre ferestrele absidelor laterale infatiseaza cate o masuta pe care stau vaze cu flori si frunze. In panourile urmatoare, care nu se aseamana intre ele, decoratia devine exclusiv vegetala.
Registrul inferior este ingust si prezinta o friza cu elemente decorative rombice polilobate, legate intre ele cu cate o impletitură de flori.
Pridvorul este bogat decorat cu motive florale împletite, având arcadele trilobate, sprijinite pe coloane de piatră ce sunt decorate cu vrejuri în spirală.
Pictura din pridvor este în cea mai mare parte cea originală, realizată de Pîrvu Mutu Zugravul, pictorul preferat al Cantacuzinilor.
Pictura a fost foarte deteriorată dar în urma lucrărilor de restaurare se poate vedea reprezentarea Judecății de Apoi. Un aspect interesant este introducerea turcilor și tătarilor printre damnați, acest fapt fiind datorat influenței moldovenești în pictura bisericească
Interiorul
Pronaosul este usor supralargit, acoperit cu o calota semisferica ce se descarca pe patru arce. Deasupra se află turnul clopotniță cu acces printr-o scara plasata in grosimea zidului din coltul de nord-vest.
Naosul este acoperit cu o bolta din care se naste turla-Pantocrator. Bolta este sustinuta de patru arce prin intermediul pandantivilor.
- Planul absidelor este semicircular în interior, cu cinci laturi în exterior, sculptat și poleit, cu influențe renascentiste italiene, închipuind un înger cu aripile desfăcute, cu o carte în mâna dreaptă și cu o trompetă în cea stângă. Absidele laterale, acoperite cu calote in sfert de sfera, sunt luminate prin cate doua ferestre. Absida altarului are cele doua mici incaperi laterale inglobate in grosimea zidului.
